Misterul morții lui Federico García Lorca. De ce nu a fost găsit trupul poetului nici după 90 de ani

La 90 de ani de la asasinarea lui Federico García Lorca, nimeni nu știe cu certitudine unde se află rămășițele poetului și dramaturgului spaniol. Lorca, cunoscut pentru opere precum „Nunta însângerată”, „Casa Bernardei Alba” și „Romancero Gitano”, ar fi fost împușcat în august 1936, undeva între localitățile Víznar și Alfacar, în provincia Granada. De-a lungul timpului, au fost organizate mai multe căutări și săpături în zonă, însă trupul său nu a fost găsit.

Misterul morții lui Federico García Lorca. Sursă foto: Getty Foto: Getty

Potrivit BBC Mundo, Lorca este unul dintre cele mai cunoscute cazuri ale victimelor represiunii din timpul Războiului Civil Spaniol și al dictaturii lui Francisco Franco ale căror rămășițe nu au fost găsite nici până astăzi. Datele oficiale arată că în Spania există aproximativ 6.000 de gropi comune, în care se află încă rămășițele a peste 11.000 de persoane neidentificate. Unii specialiști cred însă că numărul celor dispăruți și îngropați în astfel de locuri ar putea fi mult mai mare, între 20.000 și 25.000.

Federico García Lorca a fost ucis la doar câteva săptămâni după izbucnirea Războiului Civil Spaniol. Conflictul a început în vara anului 1936, după ce o parte a armatei s-a ridicat împotriva guvernului Frontului Popular. Revolta militară din 17 și 18 iulie nu a reușit să preia rapid controlul asupra țării și a aruncat Spania într-un război civil care avea să dureze aproape trei ani.

În acea perioadă, Lorca se afla la Madrid, însă pe 14 iulie a decis să se întoarcă în Granada, orașul său natal, unde locuia familia sa. Cel mai probabil, poetul credea că acolo va fi ferit de violențele și tensiunile care cuprindeau țara.

Istoricul Julián Casanova, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Zaragoza, explică pentru BBC că tensiunile din societatea spaniolă se acumulaseră încă de la instaurarea celei de-a Doua Republici. Reformele promovate în acei ani, de la cele sociale și politice până la schimbările privind rolul Bisericii, împărțiseră profund societatea.

„Republica a vrut să modernizeze Spania”, spune Julián Casanova. Reformele au stârnit însă nemulțumiri din ambele tabere: pentru o parte a societății schimbările mergeau prea departe, în timp ce alții considerau că transformările erau prea lente și insuficiente.

De ce Lorca devenise o țintă

Lorca provenea dintr-o familie înstărită și nu era membru al vreunui partid, dar era apropiat de mediile culturale progresiste și de artiști precum Luis Buñuel și Salvador Dalí. Prin proiectul de teatru itinerant La Barraca, susținut de stat, dusese spectacole în satele Spaniei, pentru a face teatrul accesibil unui public cât mai larg.

În plus, homosexualitatea sa era cunoscută, iar înainte să moară fusese atacat de publicații conservatoare. Potrivit istoricului Julián Casanova, într-o perioadă în care represiunea se extindea rapid, astfel de lucruri erau suficiente pentru a-l pune în pericol. Nu era nevoie, spune el, ca Lorca să se fi aflat pe o „listă neagră”.

După ce mai multe grupuri au venit să-l caute la proprietatea familiei, poetul s-a refugiat în casa prietenului său Luis Rosales, a cărui familie avea legături cu Falanga, mișcarea fascistă spaniolă. Lorca ar fi sperat că astfel va fi protejat.

A rămas ascuns aproximativ o săptămână. Apoi, Ramón Ruiz Alonso, politician de extremă dreapta implicat în represiunea republicanilor din Granada, a venit să-l aresteze.

Ce se știe despre ultimele ore ale poetului

Din momentul arestării, informațiile despre soarta lui Lorca devin neclare. Se crede că poetul a fost ucis alături de doi toreadori anarhiști, Francisco Galadí și Joaquín Arcollas, și de profesorul republican Dióscoro Galindo.

Execuția ar fi avut loc în zorii zilei de 18 august 1936, undeva între Víznar și Alfacar. Nu există însă documente care să arate cu exactitate când și unde au fost uciși.

Jurnalistul și fotograful Santi Donaire, care a participat la exhumări în Spania, explică pentru BBC că lipsa unor evidențe din primele luni ale războiului îngreunează și astăzi căutările.

De-a lungul timpului au apărut mai multe ipoteze privind locul în care ar fi fost îngropat Lorca. Cele mai cunoscute indică aceeași zonă dintre Víznar și Alfacar, dar locurile diferite.

Trei tentative de căutare, fără rezultat

Primele căutări importante ale rămășițelor lui Lorca au început după adoptarea, în 2007, a Legii Memoriei Istorice, care a facilitat deschiderea gropilor comune ale victimelor franchismului. Au urmat săpături în mai multe zone, inclusiv în 2013 și 2016, însă fără rezultat.

În 2015 a devenit public un document din 1965 potrivit căruia poetul fusese împușcat la Víznar și îngropat în apropiere, în zona Fuente Grande. Nici această pistă nu a dus însă la găsirea trupului.

Au apărut și alte ipoteze, de la posibile conflicte care implicau familia poetului până la varianta că trupul ar fi fost recuperat în secret. Familia García Lorca a respins însă această ultimă teorie.

Un teren transformat de-a lungul timpului

Căutările sunt îngreunate și de schimbările prin care a trecut zona în ultimele nouă decenii. Terenul montan a fost modificat de lucrări agricole, iar în anii 1980 aici a fost amenajată inclusiv o pistă de motocros.

Santi Donaire povestește că, la unele excavări, echipele au îndepărtat cantități uriașe de pământ pentru a ajunge la nivelul solului din 1936.

Căutările nu l-au vizat însă doar pe Lorca. Arheologii au încercat să găsească și rămășițele profesorului Dióscoro Galindo, despre care se crede că a fost ucis alături de poet.

Familia nu cere recuperarea rămășițelor

Familia lui Lorca a spus în repetate rânduri că nu dorește ca trupul poetului să fie deshumat și mutat într-un alt loc. Laura García-Lorca de los Ríos, președinta fundației care îi poartă numele, consideră că Lorca ar trebui să rămână acolo unde a fost îngropat, alături de celelalte victime.

Familia nu se opune însă căutărilor și susține dreptul celor care vor să afle unde au fost îngropați apropiații lor.

La 90 de ani de la moartea poetului, locul în care se află rămășițele sale rămâne necunoscut, la fel ca în cazul multor altor victime ale represiunii din Spania.